Așezare

Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Brașov și Dâmbovița, în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde aceasta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlăto. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești - Brașov, pe care este deservit de stații  Sinaia, Bușteni și Poiana Țapului,

 

Demografie

 

Componenta etnică a orașului Busteni

romani (94,33%)

Necunoscută (4,48%)

Altă etnie (1,18%)

Componenta confesională a orașului Bușteni

 

Ortodocși (93,22%)

Necunoscută (4,51%)

Religia alta (2,25%)

 

În conformitate cu recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la 8.894 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistrează 10.463 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4.49% din populație, separată etnică nu este cunoscută.

 

 Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4.52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

 

Politică și administrație

Orașul Bușteni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Laurențiu Mircea Corbu, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 12 iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are urmatoarea  componență pe partide politice:

Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6
Partidul Social Democrat 4
Partidul Verde 3
Partidul Mișcarea Populară 1
Partidul Ecologist Român 1

 

Istorie

 

Practic, nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea 'nici vorbă nu era de vreun sat'. Cel mai important an este 1782, când domnitorul Mihai Șuțu înființa, cu 24 de familii de scutelnici ai Mănăstirii Sinaia, primul cătun - Izvorul, care va fi la originea apariției viitoarelor așezări de mai tânăstirii Sinaia, primul cătun - Izvorul, care va fi la originea apariției lor viitoare așezări de mai târziu: Bușașteni, Poiana Azișșteni.

 

Valea Prahovei a avut mult de suferit în timpul ocupațiilor austriece din 1783 și 1854 și în timpul Primului Război Mondial.

Înainte de 1782, singura locuință, „Slonul de piatră”, era cel mai mare din zonă, situat pe locul Zamorei de azi, unde se opreau negustorii pentru a se ospăta, odihni și adăpa caii.

 

În 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea „La Bușteni”, terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi.

Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguș, Niță Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după 30 de ani se instalează și calea ferată care face din locul strâmt un centru vital al transportului.

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al județului Prahova. Bușteni ocupa atunci malul drept al Prahovei și partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul Valea Doftanei și Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865 și în care în 1892 învățau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, sa deschis o fabrică de hârtie care produce hârtie de mucava, apoi și hârtie de paie, de împachetat și pentru tipar. Existau deja câteva zile și se puteau închiria vile de către turiști.

 

Tot în acea vreme apare fenomenul ce va spori faima stai – schiul – posibilitatea să facă a fost posibilă apariția construcțiilor de frumusețe separate care se mai păstrează și astăzi, dovada fiind numărul mare de turiști care vin să amăbiană pănă odihneasc vilelor, atunci când vor scape de 'zăpușală și praful orașelor'.

 

Prin anii 1907-1908, tinerii ce veneau în vacanță din străinătate aduc cu ei moda schiului, a „alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie” la Sinaia și la Bușteni pe Valea Albă și Coștila.

 

Istorie monumentală

 

Crucea eroilor români din Primul Război Mondial

În orașul Bușteni se află Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (1926–1928), aflată pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În fața gării se află statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes national. To the interest național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914–1918) și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc.

 

În rest, alte opt obiective din orașul sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local.

Șapte dintre ele sunt monumente de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă școală și bibliotecă orășenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoțec; vila 'Leonida' (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță); vila Aura Buzescu (1920); și fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920–1940, astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexa gospodărești (1900) , blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar,

 

Obiectiva Turistice

 

Harta topografică a zonei Muntelui Caraiman - Bușteni cu obiective și toponime. Curbele de nivel sunt conturate la fiecare 100 metri.
Monumental naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zona se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele. spre unitatile turistice care ofera cazare in Busteni.

 

Pentru turiști care nu caută neapărat drumeții montane, există obiective turistice în zona stațiunii:

Casa scriitorului Cezar Petrescu - construită în 1918 (arhitectură tradițională); in prezent aici este amenajat Muzeul Memorial Cezar Petrescu.

Castelul Cantacuzino (Bușteni) - construit în anul 1910 de către Gheorghe Cantacuzino.
Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectură deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu) și vechimea sa.

Mănăstirea Caraiman - o mănăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și care este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman.

Monumentul „Ultima Grenadă” - a fost ridicat în anul 1928 și este dedicat eroului caporal Constantin Mușat.

 

Vezi si detalii despre Valea Prahovei

Sursa informatii: Wikipedia.org